Tudor Şerbănescu aduce la Nenciuleşti… un colţ colorat din Europa!

Indiscutabil, cel mai important eveniment cultural care se desfăşoară în acest moment în Teleorman este „Tabăra internaţională de pictură în aer liber”,  de la Nenciuleşti, (29 mai – 06 iunie).

Aflată la a doua ediţie, tabăra reuneşte artişti plastici renumiţi din Rusia (Svetlana Solo, Alexandr Belugin), Bulgaria (Margarita Ivanova), Anglia (Svetlana Elantseva), Germania (Gabriele Smolarz şi Alexandre N. Osipov), Turcia (Korkut Tyriaky) şi România (Kerekeş Rareş, Laura Culcea, Tudor Şerbănescu, Marius Nistor, Hara Dana).

Fiecare artist plastic este cazat la câte o familie din sat.

Tabăra este rezultatul  colaborării dintre Centro Pro Arte Contemporane, asociaţie culturală aparţinând pictorului Tudor Şerbănescu – teleormăneanul nostru, şi Gheorghe Ivaşcu, primarul comunei Nenciuleşti.

În deschiderea celei de a doua ediţii a taberei, primarul Ivaşcu a oferit o surpriză. Un ansamblu de jocuri populare din Drăcşenei a susţinut un spectacol în cinstea artiştilor prezenţi.

 

 

 

„În concluzie, fapte, fapte, fapte!”

Cristian Chisac se află în al treilea an din primul său mandat de primar al comunei Bragadiru (Teleorman).

În vârstă de 40 de ani şi tată a doi copii (o fată de 17 ani şi un băiat de 9 ani), Cristi şi-a propus un deziderat considerat de el „o normalitate”: condiţii civilizate pentru toţi cetăţenii comunei.

Când spunem „deziderat”, chestiunea în sine implică timp nelimitat alocat de tânărul primar pentru realizarea obiectivelor propuse. Mai explicit, nu contează cât timp petrece în cadrul şi pentru primărie, important e ca problemele să fie rezolvate.

Edilul Chisac este familiarizat cu administraţia publică. Din 2004 până în 2016 a fost consilierul personal al fostului primar.

Într-o perioadă de aproape trei ani, Cristian Chisac a reuşit să finalizeze lucrarea de alimentare cu apă, blocată de câţiva ani buni. A obţinut (semnat şi parafat) un proiect de canalizare (în două luni se vor demara lucrările) pentru toată localitatea, inclusiv extinderea lucrărilor de apă potabilă. A reabilitat blocul de locuinţe pentru servicii. Un alt proiect de succes, din bani europeni şi contribuţie locală /proprie, a fost cel destinat modernizării bazei sportive.

Imediat după ce se vor definitiva lucrările cu canalizarea, va fi depus un proiect de asfaltare a 9,6 kilometri de drumuri (străzi) din localitate.

Următorul obiectiv: renovarea tuturor clădirilor publice.

„Dacă ar fi să filozofez puţin, aş afirma că deviza după care mă ghidez în viaţă este „Faptele vorbesc”. Poate părea o sintagmă cu un limbaj de lemn, ca să mă exprim aşa, pentru că este des uzitată şi destul de generală. Însă sunt atât de concentrat pe proiectele de modernizare a comunei, încât, sincer, nu mai văd altceva în afară de reuşită! În concluzie, fapte, fapte, fapte!” ne-a declarat primarul Chisac.

Cristi Barbu, cavaler de Suhaia!

Cristi Barbu, fostul primar al comunei teleormănene, Suhaia, actualmente secretar general adjunct al PNL, la nivel naţional, dă dovadă în continuare de o nobleţe sufletească rar întâlnită.

Realizările lui ca primar au ţinut capul de afiş al jurnalelor locale şi naţionale, pentru că multe din lucrările de strictă necesitate şi în acelaşi timp urgente ale localităţii au fost făcute cu bani din propriul buzunar. Sume considerabile, de ordinul miliardelor de lei vechi. De aceea rămâne în continuare iubit de consăteni. Prezenţa lui Cristi în locurile natale este o imensă bucurie pentru ai lui. I-a ajutat permanent.

Astăzi, cu ocazia zilei de 1 Martie, Cristi Barbu a dăruit mărţişoare tuturor doamnelor şi domnişoarelor din sat. Acţiunea de cavaler o practică în fiecare primăvară, începând din anul 2008.

Emoţionantă postarea domniei sale de pe pagina de facebook: „Apără-ți și iubește-ți aproapele așa cum își apără vulturii cuibului! Pentru mine aproapele meu înseamnă Suhaia, locul unde am învățat că politețea și respectul îți deschid multe uși în viață, iar omul fără omenie este ca trupul fără suflet. Astăzi, 1 martie, am dorit să fiu aproape de cei care mi-au arătat calea cea dreaptă spre reușită. Va multumesc și mă bucur că v-am revăzut!
PS: Viaţa e frumoasă dacă îi dai voie să fie!”

Unic în România: căminul cultural-muzeu de la Suhaia (Teleorman)

Căminul cultural din localitatea teleormăneană Suhaia rivalizează cu cele mai cochete astfel de clădiri din ţară. Un aspect, totuşi, îl diferenţiază de orice lăcaş de cultură din mediul rural: sălile de expoziţie cu obiecte vechi, aranjate pe sectoare de activitate (casnic, pescuit, bisericesc etc.) şi cronologic.

Actualul primar, Polexia Barbu, aflată la primul mandat, a fost nevoită să muncească înzecit pentru a căpăta notorietatea necesară funcţiei, deoarece este soţia fostului celebru primar, Cristi Barbu (Bitanu), cel care a reuşit să facă în comuna natală adevărate minuni.

Timpul a ajutat-o pe primăriţă să fie la fel de iubită şi respectată, prin acţiunile şi proiectele pe care le desfăşoară zilnic. Deşi femeie, munceşte mai mult decât un bărbat.

Căminul cultural „Liviu Vasilică”, recent renovat, a devenit un punct de atracţie nu numai pentru suhăieni, dar şi pentru ceilalţi locuitori ai judeţului. Pentru că are ceva unic. Câteva săli au destinaţia de muzeu. Aici se găsesc obiecte vechi de sute de ani, de la vase din lemn şi lut, la scule de pescuit dintre cele mai rudimentare. Dar şi cărţi bisericeşti, scrise în slavonă. O adevărată încântare! (La definitivarea acestui proiect, Polexia a colaborat cu Alexandra Rogojină, profesoară de limba şi literatura română.)

 

Minune sau pură întâmplare? De şase ani, într-o crăpătură de beton apare un fir de floare sau de legume care se dezvoltă normal, fără să fie plantate de cineva!

O familie din localitatea Plosca (Teleorman) încă nu a desluşit tainele unui fenomen care se perpetuează de şase ani în propria-i gospodărie.

Despre ce este vorba? În urmă cu exact şase ani, la începutul verii, capul familiei a observat că dintr-o crăpătură minusculă a betonului turnat pe lângă fântână a răsărit un fir de petunie. Omul şi-a zis că vântul a adus vreo sămânţă care s-a cuibărit şi a crescut acolo, în condiţii vitrege.

Al doilea an, s-a pomenit cu un fir de regina-nopţii. Al treilea, cu un fir de ochiul-boului. În al patrulea an, cu un fir de vânătă. În al cincilea an, cu un ardei gras. Ca acum, să-i crească un fir de roşie mare şi sănătos. Florile au înflorit iar legumele au dat roade.

Culmea este că în grădină niciodată nu a avut plantat petunii sau ochiul-boului şi că în fisura din beton, de şase ani a crescut doar un singur fir, nu mai multe.

Familia respectivă nu s-a gândit la vreo minune, considerând că fenomenul sigur are o explicaţie obiectivă, dar nu-şi va bătea capul să afle.